Festival Rocker's, 1 Mai Garnic

Revin cu detalii despre Rocker's Poker Run care va avea loc in data de 1 Mai in cadrul festivalului Rocker's de la Garnic.

Pentru cei care n-au timp sa citeasca mult,iata programul pe scurt:
09.00-11.00,la campingul din Garnic vor avea loc inscrierile si extragerea primei carti.
11.30-12.30 extragerea celei de a doua carti la benzinaria Petrom din Moldova Noua.
12.30-13.00 extragerea celei de a treia carti la pestera Gaura cu Musca.Cartea va fi extrasa chiar in pestera.Pentru aceasta veti fi nevoiti sa faceti o urcare de 4 minute
14.30-17.00 extragerea celei de a patra carti la pestera Veterani.Accesul la pestera se poate face numai de pe Dunare!!!Vom parca toti motoarele la pensiunea Steaua Dunarii din Eselnita,iar acolo ne asteapta barcile cu motor care ne vor duce la pontonul de acces in pestera.Se pare ca va fi o premiera mondiala:primul Poker Run mixt;motociclete plus barci cu motor.Dupa extragerea celei de a patra carti,se pleaca de voie inapoi spre campingul din Garnic.
20.00-21.00 la campingul din Garnic se va extrage cea de a cincea carte.Castigatorii vor fi anuntati inaintea concertului extraordinar CARGO.

Taxa de participare:20 ron(include plimbarea cu barca cu motor)
Lungime traseu:aprox 200 de km.
Cei care rateaza un punct de control,vor putea extrage,seara in camping, o carte suplimentara dupa ce vor trece un test surpriza.
In curand,vom anunta premiile oferite la aceasta actiune.Detalii despre festival gasiti aici:

http://www.rocker-s.ro/index.html

Detalii despre ce inseamna Poker Run si regulamentul primei editii gasiti pe acest site.Din pacate,de acest site se ocupa prietenul nostru Adi Qaz,plecat mult prea repede dintre noi.Deocamdata nu putem face prea multe modificari in site,dar va vom tine la curent cand avem noutati.

http://www.pokerrun.ro/

Multumim celor care sunt alaturi de noi la aceasta aventura:

http://www.exploratorii.ro/

Mai multe date despre zona in care va avea loc festivalul.Nu uitati,vor avea loc si ture de soft enduro pentru cei pasionati!

http://nera.exploratorii.ro/index.php
http://dunarea.exploratorii.ro/index.php
http://www.cheilenerei-beusnita.ro/

Si acum,pentru cei care au timp de citit,prezentarea in detaliu a traseului de Poker Run:

Participantii la Rockers Festival, acţiunea Poker Run vor avea startul pentru pelcarea din Garnic sâmbătă dimineaţa la ora 11, de unde vor extrage prima carte din poker run.
Traseul Garnic - Moldova Nouă - Eşelniţa urmăreşte în cea mai mare parte limita sudică a Parcului Natural Porţile de Fier, care se descrie de-a lungul Dunării, caracterizând totodată cel mai spectaculos sector al Defileului Dunării.
Primul tronson este Gîrnic – Peştera Gaura cu muscă. Pe acest traseu se pot observa obiective turistice din cele mai interesante.
Începând cu Garnic se poate vizita peştera Filipovadira

Pe drumul spre Moldova Nouă se trece printr-o frumoasă pădure de foioase (în special de fag), iar în Padina Matei se poate observa, pe lângă aflorimentele carstice la zi, şi structuri endocarstice...Peştera Padina Matei.

Drumul dintre Padina Matei şi Moldova Nouă, pitoresc prin peisaj, devine încărcat ochiului la vederea fostelor mine sau actualelor halde de steril.

Odată ajunşi însă aproape de Moldova Nouă, pe Valea Mare, lăsând de o parte vehiculele motorizate, se poate merge la o plimbare, de a lungul firului de apă, spre Peştera Grota Haiducilor.

Întorşi la motociclete, se continua drumul spre Moldova Nouă.
Moldova Nouă, staţia Petrom, întâlnire pentru regrupare între orele 11:30 – 12:30 de unde se trage a doua carte de poker.

Moldova Nouă - Coronini: pe partea dreaptă a drumului se observă iazurile de decantare de la fostele mine de cupru, surse de poluare transfrontalieră, dar totodată locuri unde se poate observa succesiune primară a vegetaţiei – stadiul de pionierat al acesteia.

Imediat la ieşirea din Coronini, se observă Stânca Babacăi – o stânca care parcă străpunge apele Dunării asemeni unui cuţit. Acestui loc i se atribuie numeroase legende, ca de exemplu: Una dintre acestea spune ca un voievod sarb si-ar fi legat de aceasta stanca sotia necredincioasa, spunandu-i “babo kaise” (caieste-te nevasta), dupa care ar fi parasit-o. Aceasta si-a sfarsit zilele in chinuri, rugand vantul sa sufle cu putere, pentru a le aminti tuturor nelegiuirea savarsita de soţul ei.

Mergând mai departe pe DN57 pe partea stangă a drumului se observă Peştera Gaura cu musca, un loc din nou încărcat de legende: În legătură cu musca columbacă şi implicit cu denumirea peşterii de la Coronini (Pescari), trebuie menţionată legenda lui Iovan Iorgovan.
Între orele 12:30 – 13:00 se vizitează Peştera Gaura cu musca împreună cu echipa de speologi de la AS Exploratorii şi rangeri ai APN Porile de Fier. Aici se se trage a treia carte de poker.

Peştera, în prima sa parte este reprezentată de o galerie activă nu foarte înaltă cu formaţiuni speologice la final şi se termină cu un sifon. În zona intrării se deschide o galerie laterală cu un zid medieval din stâncă. În Galeria Activă există câteva colonii de lilieci şi două mari depozite de guano.

Legenda prezintă mai multe variante, cu mici diferenţe, în funcţie de povestitor şi de zonă (Defileul Dunării, Valea Cernei etc.).
Aşadar, legenda spune că demult, erau trei fete frumoase care au plecat să culeagă flori în Munţii Cernei. Fata cea mică, rătăcindu-se prin pădure pe vreme cu ceaţă, a fost înghiţită de un balaur. Fratele lor, Iovan Iorgovan, aflând aceasta, a plecat pe munte în căutarea balaurului.
Se pare că prima luptă are loc sus pe Valea Cernei, unde balaurul pierde primul cap. Fugind din calea voinicului, străpunge calcarele, lasând în urma sa un traseu sinuos (Cheile Corcoaiei), în speranţa că va ajunge să se scalde din nou într-unul din cele şapte izvoare termale, pentru a-şi reface forţele.
Balaurul este ajuns din urmă la Topleţ, unde se va da cea mai grea luptă.
Unele variante ale legendei spun că balaurul, pentru a scăpa de urgie, a fugit, ascunzându-se la Mehadia în scorburi de munte (iar de acolo, din sângele ce a curs după retezarea capetelor, s-a format o baltă puturoasă, în mâzga căreia creşte musca golumbacă, de strică vitele oamenilor). Truda ulterioară a voinicului de a regăsi balaurul, a fost zadarnică.

Alte variante ale legendei vorbesc despre fuga balaurului spre vărsarea Cernei în Dunăre, iar apoi în sus, pe Clisură, refugiindu-se într-un final în peştera denumită astăzi „Gaura cu Muscă”, de lângă Coronini.
Legenda spune că de atunci, pentru a se răzbuna pe oameni, balaurul sloboade mereu muşte otrăvitoare (sau hoitul său s-a transformat în muscă columbacă), care înţepau şi ucideau vitele.
Odată cu ridicarea nivelului apei Dunării (prin construcţia Sistemului Hidroenegetic şi de Navigaţie Porţile de Fier, 1971), musca columbacă a dispărut.
Prin urmare, deşi numele peşterii Gaura cu Muscă este legat de cel al muştei columbace (Simulium colombaschense), realitatea este că musca columbacă nu are nimic în comun cu peştera. Dezvoltarea acestei musculiţe avea loc numai în apele Dunării între Moldova Veche şi Vîrciorova, iar odată cu crearea lacului de baraj, aceasta a dispărut (larvele nemaigăsind condiţiile prielnice pentru a se dezvolta).

Aproximativ în dreptul podului Gornea, pe malul Dunării se pot observa ruinele Villei Rustica -Ultimele descoperiri arheologice efectuate pe Clisura Dunarii au scos la iveala ruinele unei cladiri in forma de nava cu mai multe compartimente (villa rustica), probabil locuinta unei familii instarite, atestata documentar din sec. IV - V. Cu prilejul sapaturilor au fost scoase la iveala si cateva obiecte cu insemne crestine. Lucrul acesta dovedeste existenta unei vieti crestine pe aceste meleaguri.

Tot în această zonă se pot observa ruinele Cetăţii Drencova- Cetatea Dranko din satul de odinioară Drencova a fost situată în pe malul Dunării. Probabil că a fost construită în jurul anului 1419. Între anii 1429-35 a fost proprietatea ordinului cavalerilor germani, iar din 1457 a familiei Iancu de Hunedoara. Fiind o cetate de graniţă a fost atacat de mai multe ori, chiar şi ruinat de turci. Data atacului nimicitor nu se cunoaşte. Documentele vechi fac referiri la dimensiunile vechii: 20-25 m lungime, 15 m înălţime, iar grosimea pereţilor a atins 1.5 m. După construirea hidrocentralei Porţile de Fier, ruinele au fost înconjurate de apele Dunării şi de atunci sunt spălate necontenit, fiind condamnate la pierire.În prezent se vede la 25-30 m în Dunăre ceea ce a mai rămas din cetate. Segmentul de zid are cca.15 m lungime, este dreptunghiular şi are nişte găuri. Restul zidurilor se odihneşte în adâncuri.

Continuând drumul pe DN 57, după ce se trece în judeţul Mehedinţi, în dreptul a 2 dintre văile care se opresc în acesta, cu o deschidere mai mare, se poate observa neckul vulcanic Trescovăţ.

Mai departe se întâlneşte comuna Sviniţa cu localitatea Sviniţa, cu populaţie preponderent sârbească, având tradiţii specifice.
La aproximativ 25 de km de Svinita se intra in sectorul cunocut sub numele de Cazanele Dunării, şi anume în Cazanele Mari. Aici se pot observa numeroase formaţiuni endocarstice, dintre care cea mai cunoscută este Peştera Ponicova.

Între orele 14:30 – 17:00 facem o plimbare cu bărcile, cu plecare de la Pensiunea Steaua Dunării. Pe lângă peisajul unic în lume ce îl putem admira, de data asta de pe apă, mai vizităm şi Peştera Veterani, prima peşteră cartată din lume.
Accesul la peşteră se face din barcă pe un mic ponton, apoi în intrarea peşterii. Peştera este săpată în malul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, în masivul muntos Ciucaru Mare, la 500 m aval de Peştera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Pânza Curii. Cercetările arheologice efectuate în această peşteră au arat faptul că această peşteră a fost cunoscută oamenilor din timpuri preistorice. Ea a fost considerată sanctuarul zeului Zamolxe de către daci, apoi a servit ca sălaş pentru animale până la construirea barajului de la Porţile de Fier. În peşteră s-au construit fortificaţii cuprinzând ziduri de piatră. În 1929, A. Kubačka publică planul iniţial al peşterii aşa cum a fost el întocmit de armata austriacă în 1692. După 1962 încep şi primele cercetări amănunţite ale peşterii din punct de vedere biospeologic şi mai apoi geografic şi arheologic.
Peştera este mijlocie, 64 m, este în întregime fosilă şi are un caracter uşor ascendent. Prima galerie este lungă de 15 m, cu ziduri de piatră provenind din fortificaţii. După acest pasaj, se deschide o sală mare ovoidală, iluminată natural printr-o intrare superioară.
La intrarea în peşteră se trage a patra carte de poker.
După plimbarea cu barca, care durează aproximativ până la ora 17:00, putem servi ceva la pensiunea Steaua Dunării, apoi ne îndreptăm spre punctul de plecare din Gîrnic pentru a trage ultima carte din poker.


Vizitarea traseului se face cu însoţitori ai Asociaţiei Speologice Exploratorii şi Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier ce vă vor da informaţii legate de traseul vizitat şi punctele de atracţie turistică. De asemnea, vor asigura echipamentul colectiv pentru vizitarea cavităţilor.


Raluca CRÎSTA,
Director executiv, AS Exploratorii


Amalia BĂLĂŞOIU,
Biolog, APN Porţile de Fier

PS Materialul care cuprinde detalii despre legenda lui Iovan Iorgovan şi originea muştei columbace din Gaura cu Muscă, a fost luat din articolele d-lui Vasile Neagu postate aici:
http://www.banaterra.eu/romana/de-la-musca-columbaca-la-legenda-lui-iovan-iorgovan-apoi-la-pestera-gaura-cu-musca-de-la-coronini
http://www.carpati.org/articol/musca_columbac%C4%83_%C5%9Fi_legenda_lui_iovan_iorgovan..._pe%C5%9Ftera_gaura_cu_musc%C4%83_de_la_coronini/697/